,,Iubirea e amintirea unui viol’’. L&A Leonard Ancuţa

Cunoscându-i foarte bine poezia, am devenit nerăbdătoare să parcurg cele cinci capitole ale primului său volum de versuri- ,,Iubirea e amintirea unui viol’’. L&A

Volumul debutează cu ,,poemul viol’’ unde autorul se identifică cu  stări ale ,,unei lumi/ (în) care speră că mahmureala o să dureze puţin’’. Îşi asumă rolul actantului ce are o altă viziune despre lume: ,, prin ochii mei violul devine artă.../ sînt trenul care face dragoste cu femeile...sînt execuţia/ măiastră din fiecare cuvânt.../ sînt o bucată de pământ/ singura locuibilă...’’. Aceste simboluri telurice reprezintă curriculum vitae pentru un suflet care trăieşte prin puterea cuvântului liră, prin iubire.

Capitolul întâi - ,,azinoapte am făcut dragoste cu toate femeile din lume’’ tratează, într-o manieră vulcanică, tema iubirii. Veşnic îndrăgostit, Leonard Ancuţa, realizează o atmosferă erotică, transpusă în diferite imagini, eşantioane onirice, captivante, de la iubirea ,,blestemul curcubeului’’, o explozie de plăcere, înrudită cu posesia femeii iubite, o pasiune greu de stăpânit - ,,am nevoie de corpul tău/ să-l posed să-l hrănesc să-l umplu cu toate culorile/ mările se vor revărsa pe noi să ne spele...’’, până la iubirea cea din urmă, devastatoare, din poezia ,, am slăbit maria’’,  prin care simte răceala morţii ,,dragostea e un stol imens de corbi înfometaţi peste un câmp de bătălie...’’.

,,viaţa e un sindrom cu transmitere sexuală’’, cel de-al doilea capitol, reprezintă  modalitatea inedită, nonconformistă de percepţie a iubirii, despre care poetul spune că este ,,un forceps în mîna unui stomatolog...un hamster cu sînge de cobră...e ura unui dumnezeu rămas singur...amintirea unui viol... iubirea e când nu te mai trezeşti niciodată’’, imagini cu o capacitate de martelare a egoului, vecină cu autoumilirea, ce  şochează lectorul prin îndrăzneala ideilor, a imaginilor, până la acceptarea firească a realităţii, persuadând prin folosirea  limbajului colocvial ,,femeie vreau să te iubesc acolo unde nu a ajuns nimeni/ vreau să ţi-o trag în inimă/ în venă.../ moartea nu are prezervative şi se vinde pe nimic .../am un trup steril/ incapabil a fi fecundat/ de propria viaţă’’.

Următoarele  două capitole- ,,liga poeţilor extraordinari’’ şi ,,postulatele iubirii pure’’, devoalează recluziunea spirituală,  filosofică, prin versuri edificatoare asupra universului liric, captând lectorul longue duree, în universul bătrânuluitrăgător care plonjează ,,staz ebene’’: ,,dacă viaţa ar fi o lamă de cuţit/aş sângera până la moarte’’.

Despre cel din urmă capitol nu voi spune decât că, a fost o surpriză neaşteptată. Las plăcerea cititorului de a-l  descoperi, parcurgând întregul volum de poezii ,, iubirea e amintirea unui viol’’, autor Leonard Ancuţa, un ,,diavol cu sentimente.’’