sursă de informaţii - cărţile şi autorii din imagine- uneori site-ul ,,diacritica''.
Câteva reguli apărute în DOOM 2
Verbele de conjugarea a IV a (care au terminatia în ,,i'' - a citi, a vorbi, a iubi etc.) se împart şi ele în âteva categorii, şi
anume:verbe cu infix (-esc-/-eşt-) şi verbe fără
infix. Ca şi cele de conjugarea I, de altfel, numai că acolo infixul e
-ez-/-eaz-.
I.
Modelul de conjugare fără infix
I.a.
Radical terminat în consoană, alta decât n:
a dormi: dorm, dormi, doarme, dormim, dormiţi,
dorm
La fel: a minţi, a ieşi, a fugi etc. Cu alternanţele
fonetice de rigoare, evident.
A oferi, a suferi, a descoperi, a acoperi bagă un -ă
la el/ei oferă, suferă, descoperă, acoperă.
I.b.
Radical terminat în n:
a veni: vin, vii, vine, venim, veniţi, vin
La fel: a deveni, a reveni, a interveni, a surveni.
I.c.
Radical terminat în vocală, de obicei u:
a contribui: contribui, contribui, contribuie, contribuim, contribuiţi,
contribuie.
La fel: a bântui, a piui, a chiui.
II.
Modelul de conjugare cu infix (-esc-/-eşt-)
II.a.
Radical terminat în consoană:
a glumi: glumesc, glumeşti, glumeşte, glumim,
glumiţi, glumesc
La fel: a gândi, a citi, a călători, a aminti, a dori, a privi, a primi, a
mulţumi etc.
II.b.
Radical terminat în vocală, de obicei u:
a sfătui: sfătuiesc, sfătuieşti, sfătuieşte, sfătuim,
sfătuiţi, sfătuiesc
La fel: a bănui, a dărui, a dispreţui, a locui, a trăi, a răci.
Acu’, problema se pune la verbele astea cu radical terminat în
-u: unele se conjugă după modelul I.c, altele după modelul II.b. Iar
unele tind să treacă de la II.b, adică -esc-/-eşt-, la I.c, adică fără
infix. De exemplu, a chinui, a cheltui, pentru care
DOOM 2 acceptă ambele variante: chinuiesc / chinui, chinuieşti / chinui,
chinuieşte / chinuie; cheltuiesc / cheltui, cheltuieşti / cheltui, cheltuieşte
/ cheltuie.
***********************************************************//****************************************************
Tabelul
de mai jos cuprinde cîteva dintre greșelile cele mai
frecvente de scriere sau pronunțare a unor
cuvinte. Formele greșite sânt marcate cu asterisc.
Greșit
|
Corect
|
Observații
|
*președenție
|
președinție
|
Probabil
o influență de la prezidențial.
|
*fregvent
|
frecvent
|
Sub
influența consoanei sonore /v/ se modifică, greșit, și consoana
surdă /k/.
|
*secment
|
segment
|
Nu
derivă din verbul a secționa
|
*cunoștiință
|
cunoștință
|
Unii
vorbitori fac diferența dintre *cunoștiință cu sensul de
informație cunoscută și
cunoștință cu sensul de persoană cunoscută, însă
prima formă nu există.
|
*ștință
|
știință
|
|
două
*ridichii
culoarea *ridichiei
|
două
ridichi
culoarea ridichii
|
Conform
Dicționarului ortografic al limbii
române
din 2002 (și altor lucrări) pluralul nearticulat al substantivului ridiche este ridichi,
iar forma articulată de genitiv - dativ este ridichii.
|
*noștrii
*voștrii
|
noștri
voștri
|
Grupul
de consoane str din nostru face ca în forma de plural i-ul
final să fie o vocală propriu-zisă, nu doar o palatalizare nesilabică a consoanei anterioare,
așa cum se întîmplă cel mai frecvent (de
exemplu ban - bani, alb - albi). Acest fenomen
este interpretat greșit de unii vorbitori ca o necesitate
de a scrie cuvîntul noștri cu doi i
la urmă.
|
*membrii
*metrii
|
membri
metri
|
Un
fenomen similar se întîmplă în cazul substantivului membru (printre
altele), care are la plural forma nearticulată membri și
forma cu articol hotărît membrii; aceste forme sînt adesea confundate
în scris.
|
mi-ar
*place
|
mi-ar
plăcea
|
Tranziție
considerată greșită a verbului
a plăcea de la conjugarea a II-a la a III-a în forma *a place și
flexionarea lui după modelul verbelor a face, a duce. În aceeași
categorie intră și verbe precum a tăcea, a
părea etc. În caz de dubiu, pentru a determina conjugarea corectă există
metoda de a construi infinitivul lung și de a observa
poziția accentului, pe terminație
(conjugarea a II-a: plăcere, tăcere, părere)
sau pe rădăcină (conjugarea a III-a: facere, ducere);
infinitivul scurt are accentul pe aceeași poziție
(a plăcea, a tăcea, a părea, dar a
face, a duce).
|
*genuchi
|
genunchi
|
|
*delicvent
|
delincvent
|
Forma
delicvent figurează totuși în cîteva
dicționare ca variantă a lui delincvent.
|
*oprobiu
|
oprobriu
|
|
*frustare
|
frustrare
|
|
*intinerar
|
itinerar
|
|
*repercursiune
|
repercusiune
|
Probabil
o influență de la cuvinte precum incursiune,
recursiune, excursiune, toate derivate de la curs, în
latină currere (a curge, a alerga), cu forma de
participiu trecut cursum. Cuvintele percusiune și
repercusiune derivă însă de la latinescul percutere (a lovi,
a înfige).
|
*creem
*crează
|
creăm
creează
|
Verbul
a crea se conjugă exact la fel ca a lucra, cu terminațiile
adăugate la rădăcina cre- în loc de lucr-. Faptul că rădăcina
se termină într-o vocală produce succesiuni de sunete relativ rare (de
exemplu hiatul e-ă în creăm) și
induce în eroare mulți vorbitori.
|
*mingie
*mingii
|
minge
mingi
|
Forma
corectă a substantivului este minge . Forma mingie nu
există în limba română, iar mingii nu este forma de plural, ci forma
de dativ-genitiv a substantivului.
|
ca
*și
|
ca
(„în calitate de”)
|
Cînd
ca este folosit în comparații cu sensul
„la fel cu”, înlocuirea lui cu ca și este permisă
(ca și mine, ca și cum). Sensul „în calitate de” nu permite
o asemenea înlocuire, deși mulți
vorbitori procedează astfel, uneori pentru a evita disonanta: *A fost ales ca și conducător, *numirea lui ca și ministru.
|
*vroiam
*vroiai
*vroia
etc.
|
voiam
voiai
voia
etc.
|
Formele
*vroiam etc. sînt foarte frecvente în uz, dar nu sînt acceptate de
norma actuală. Ele sînt un hibrid între formele a două verbe diferite,
sinonime: a voi și a vrea. La indicativ
imperfect se preferă de obicei a voi, dar se pot folosi și
formele lui a vrea: eu vream, tu vreai, el vrea,
pronunțate cu diftongul ea; se observă
că la persoana a III-a singular apare o coincidență
supărătoare între imperfect și prezent.
|
*genoflexiune
|
genuflexiune
|
|
*indentitate
|
identitate
|
Greșeală
indusă, probabil, de cuvintele formate cu prefixul in-.
|
*transversa
|
traversa
|
Vorbitorii
sunt induși în eroare de cuvintele formate cu
prefixul trans-, prefix care are într-adevăr sensul de dincolo,
peste, de cealaltă parte. A traversa provine însă din
franțuzescul traverser.
|
*complect
|
complet
|
Unii
vorbitori sunt influențați de
adjectivele terminate în -ect (direct, perfect).
|
*celălant
|
celălalt
|
|
*albitru
|
arbitru
|
|
*hambal
|
handbal
|
|
*nu
fii
*nu zi
*nu fă
|
nu
fi
nu zice
nu face
|
Forma
de la imperativul negativ este identică cu forma de la infinitiv.
|