RADIO VOCATIV

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

folk la tine acasă - odată am ucis o vrabie


Soarele apune dupa niste maguri
Si rasare in flacari din mare.

Odata am ucis o vrabie.
Am tras cu prastia in ea si-am lovit-o.
Pe urma o zi si o noapte intreaga
Am tot plans-o si am tot jelit-o.

Pe urma o zi si o noapte intreaga
Am tot plans-o si am tot jelit-o.

Nu m-a batut mama, nu m-a certat.
In mana tineam o bucata de paine.
Degeaba mi-a spus, degeaba mai plangi,
Ce-ai omorat, omorat ramane.

Degeaba mi-a spus, degeaba mai plangi,
Ce-ai omorat, omorat ramane.

Mai tarziu am crescut flacaiandru,
M-am indragostit nebuneste de-o fata.
Nu stiu de ce, intr-o zi a murit
Si-n alta zi a fost ingropata.

Nu stiu de ce, intr-o zi a murit
Si-n alta zi a fost ingropata.

De mult nu mai trag cu prastia-n vrabii,
De mult nu mai merg la nici o-ngropare.
Soarele apune
Soarele apune
Dupa niste maguri
Dupa niste maguri
Si rasare in flacari din mare.

Hei! Hei! Hei!

Soarele apune
Soarele apune
Dupa niste maguri
Dupa niste maguri
Si rasare in flacari din mare.

Hei! Hei! Hei!

Soarele apune
Soarele apune
Dupa niste maguri
Dupa niste maguri
Si rasare in flacari dïn mare.

Viorel Gongu - radio3p lyric

VIOREL GONGU(RAMAI PE RANA) -VOCE C&M






rămâi pe rană

Rămâi pe rană-n asfinţit
La fel ca şi întâia oară,
Ne-om întâlni sub infinit:
Un leu cu-o candidă fecioară.

Ne-om aduna într-un mănunchi
De vise, doruri şi speranţe,
Vom germina un singur trunchi
Din amânatele creanţe.

Chiar vremea s-o opri în loc
Privind la noi, cu gelozie,
În privegheri schimbate-n troc
Pentru-o privire-n erezie.

Tot timpul, ce ne-a fost sortit
Şi nu va fi, poate, vreodată,
Vom bandaja cu sânge-n mit
Cu-n moş şi o eternă fată.

Nicolae Nicoara Horia - radio3p liryc

NNH- C&M





Poezia ca o copilă...
10 Ianuarie 2013

Știu ce vrei să-mi spui de dimineață,
poezia mea din care sunt,
azi-noapte-ai adormit copilă- brațe
ca o minune legănată-n vânt...

La cine? niciodată nu întreabă
versul meu și nu ți-am interzis,
citindu-te silabă cu silabă
din bucuria-n care eu te-am scris.

Tu vii aici, trimisă ești anume,
cum la fântână vine-un curcubeu,
apoi te duci ca flacăra în lume
și te întorci la umbra ei mereu.

Acum și întotdeauna nu mă minți,
de dimineață știu ce vrei să-mi spui,
e-atâta rouă-n ochii tăi fierbinți!
Da, nicăierea ca acasă nu-i...

spuneai că...


Spuneai ca... (versuri si voce Claudia Minela)


spuneai că...

ai ,,învăţat deja mişcarea peştelui în năvod''
dar n-ai simţit niciodată durerea unei frunze
smulse de vânt şi călcată de tălpi oarbe

abia atunci ţi-ai vedea chipul schimonosit de durere
abia atunci iti vei aminti protecţia crengilor şi cântul clapelor de soare

atunci îţi vei aminti armonia ploilor de vară
dansând valsul curcubeului în hohot de copil

pluteşti amorţită deasupra unui nor cârpit
scurs în băltoace
fiecare talpă păşeşte pe lângă tine
te mişcă precum bila care tremură pe masa de biliard
căutându-şi zadarnic  colţul singurătăţii
liniştea


atunci vei afla că umbra-ţi este străină
că toată lumea te va strivi trecând prin viaţa ta
peste
neobservată

postmortem
nimeni nu  a văzut
niciodată
zâmbetul unei frunze

Siberia - Raluca Neagu


Siberia Raluca Neagu- recita Claudia Minela




Siberia


începusem să cred
că din mine creşte o siberie
că păsările vor zbura curând şi va rămâne doar trunchiul
de care se vor agăţa corbii ca nişte globuri şi vor lumina întuneric
nu nu mă deschid prea mult
ştii
lucrurile astea vin pur şi simplu din tine
şi strigă
lasă-mă să strig deci
despre led-ul roşu ca un ochi care mă priveşte de când a început noaptea
despre neputinţa florii de cactus
despre cei pierduţi pe drumul cu denivelări
pentru că
nimic nu se câştigă fără luptă
am învăţat deja mişcarea peştelui în năvod
ai spune că sunt pregătită
în realitate mă învârt printre oameni până ameţesc
ma opresc doar când visele îmi împletesc părul
şi pe insula mea de cuvinte eşti tu
atunci doar atunci pot să mă strâng
ca un câine vagabond deasupra unei canalizări aburinde.
Share |